beatnic

română

Etimologie

Din engleză beatnic.

Pronunție

• AFI: /ˈbit.nik/

Substantiv

Declinarea substantivului beatnic
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	beatnic	beatnici
Articulat	beatnicul	beatnicii
Genitiv-Dativ	beatnicului	beatnicilor
Vocativ	beatnicule	beatnicilor

1. intelectual (american) care practică o filozofie contestatară și are o ținută neîngrijită; (p.gener.) tânăr (din Occident) cu plete și ținută neîngrijită. hippy.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cabinet

Referințe

• DEX '98 via DEX online