filozofie
Variante
- (rar) filosofie
Etimologie
Din greacă antică φιλοσοφία (filosofía); compus din φίλος (fílos, "iubit") + σοφία (sofía, "înțelepciune"). Confer franceză philosophie.
Pronunție
- AFI: /fi.lo.zo'fi.e/
Substantiv
Declinarea substantivului filozofie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | filozofie | filozofii |
Articulat | filozofia | filozofiile |
Genitiv-Dativ | filozofiei | filozofiilor |
Vocativ | ' | ' |
- știință constituită dintr-un ansamblu închegat de noțiuni și idei, care interpretează și reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale; concepție generală despre lume și viață.
- totalitatea concepțiilor și a principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau a unei științe.
- (rar) atitudine (înțeleaptă) față de întâmplările vieții; mod specific de a privi problemele vieții.
- (fam.) lucru greu de făcut, problemă greu de rezolvat.
- (iron.) vorbire încurcată și abstractă.
- A început o filozofie!
Sinonime
- 3: înțelepciune
Cuvinte derivate
- filozof, filozoafă
- filozofa
- filozofală
- filozofard
- filozofare
- filozofastru
- filozofem
- filozofesc
- filozofic
- filozoficește
- filozofism
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Traduceri
concepție generală despre lume și viață
|
|
Referințe
(čeština)
Etimologie
Probabil din greacă antică φιλοσοφία (filosofía). Confer franceză philosophie.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
filozofie f.
Sinonime
- (rar) filosofie