benzen

română

Etimologie

Din franceză benzène.

Pronunție

• AFI: /ben'zen/

Substantiv

Declinarea substantivului benzen
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	benzen	benzeni
Articulat	benzenul	benzenii
Genitiv-Dativ	benzenului	benzenilor
Vocativ	benzenule	benzenilor

1. hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, și care se folosește, ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online