benzen
română
Etimologie
Din franceză benzène.
Pronunție
- AFI: /ben'zen/
Substantiv
| Declinarea substantivului benzen | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | benzen | benzeni |
| Articulat | benzenul | benzenii |
| Genitiv-Dativ | benzenului | benzenilor |
| Vocativ | benzenule | benzenilor |
- hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, și care se folosește, ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online