Etimologie

Din germană Biberet.

Pronunție

  • AFI: /bi.be'ret/


Substantiv


Declinarea substantivului
biberet
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ biberet bibereți
Articulat biberetul bibereții
Genitiv-Dativ biberetului bibereților
Vocativ biberetule bibereților
  1. blăniță de culoare maro-roșcată imitând blana de biber, obținută prin sacrificarea mieilor carnabat de câteva luni.
  2. pluș de culoare gri sau maro, din lână sau din fibre sintetice, cu tușeu moale, folosit pentru gulere, căciuli etc.


Traduceri

Referințe