miel
 Vezi și : Miel |
Etimologie
Din latină agnellus < diminutiv al lui agnus („miel”). Fonetismul prezintă dificultăți, confer Pușcariu, Dacor., I, 424-5 și Rosetti, I, 85. Explicație oferită de Candrea-Dens., și admisă de Tiktin, care se bazează pe o formă intermediară *(a)mnel, cu disimilarea grupului mn > m, a fost considerată inacceptabilă de Meyer-Lübke, Dacor., II, 2, pe motive discutabile.
Ipoteza lui Rosetti, BL, V, 33 (și Rosetti, Mélanges, 171), cu privire la un rezultat român *ñel trecut la miel prin fonetism analogic, pentru a evita pronunțarea ñ, care în română s-ar considera „patoise”, e destul de puțin probabilă, fiindcă propune pentru dacoromână un rezultat gn > ñ, care nu apare în alte exemple. Macedoromână ńel (confer milia > macedoromână ńil’e, melem › macedoromână ńere etc.) și, pe de altă parte, rezultatul similar mia, miță și mior și probabil miață, indică destul de clar pentru română, trecerea lui gn inițial > mn > n.
Înrudit cu aromână njel, catalană anyell, dalmată anjial, franceză agneau, friulană agnel, italiană agnello, occitană anhèl, retoromană agnè, siciliană agneddu și venețiană agneło, gnel.
Pronunție
Substantiv
| Declinarea substantivului miel | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | miel | miei |
| Articulat | mielul | mieii |
| Genitiv-Dativ | mielului | mieilor |
| Vocativ | mielule | mieilor |
- (zool.) puiul oii (în special de sex masculin), în primele luni de la naștere.
- (p.rest.) blana prelucrată a acestuia.
- (gastr.) carnea acestuia.
- (bis.) simbolul inocenței.
- (argou) penis.
Sinonime
- 1: (zool.) (prin Mold.) bârâiec
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Expresii
- Mielul blând suge la două oi = se spune despre persoanele care trag foloase din două părți
Vezi și
Traduceri
|
|