bonomie

română

Etimologie

Din franceză bonhomie.

Pronunție

• AFI: /bo.no'mi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului bonomie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bonomie	invariabil
Articulat	bonomia	invariabil
Genitiv-Dativ	bonomiei	invariabil
Vocativ	bonomie	invariabil

1. (livr.) însușire, caracter de bonom.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online