bronza

română

Etimologie

Din franceză bronzer.

Pronunție

• AFI: /bron'za/

Verb

Conjugarea verbului bronza
Infinitiv	a bronza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	bronzez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să bronzeze
Participiu	bronzat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz.
2. (v.tranz. și refl.) a face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui; a (se) înnegri, a (se) pârli.

Cuvinte derivate

• bronzare
• bronzat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• brânzo

Referințe

• DEX '98 via DEX online