română

Etimologie

Din latină Bulgarus. Înrudit cu slavă blŭgarinŭ.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
bulgar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bulgar bulgari
Articulat bulgarul bulgarii
Genitiv-Dativ bulgarului bulgarilor
Vocativ bulgarule bulgarilor
  1. (la m. pl.) populație turcică, așezată la sfârșitul sec. VII în regiunea de nord-est a Bulgariei, unde, în sec. VII-IX, a fost asimilată de slavi.
  2. persoană care face parte din populația de bază a Bulgariei.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
bulgar
Singular Plural
Masculin bulgar bulgari
Feminin bulgară bulgare
Neutru bulgar bulgare
  1. care aparține Bulgariei sau populației ei, privitor la Bulgaria sau la populația ei.

Sinonime


Traduceri

Referințe





norvegiană

(norsk)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

bulgar, pl. bulgarer

  1. bulgar

Sinonime

Cuvinte derivate





suedeză

(svenska)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
bulgar
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ bulgar bulgaren bulgarer bulgarerna
Genitiv bulgars bulgarens bulgarers bulgarernas
  1. bulgar

Cuvinte derivate