burcă

română

Etimologie

Din ucraineană бурка (burka).

Pronunție

• AFI: /'bur.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului burcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	burcă	burci
Articulat	burca	burcile
Genitiv-Dativ	burcii	burcilor
Vocativ	burcă	burcilor

1. (reg.) bundă.

Cuvinte derivate

• burcușoară

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /'bur.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului burcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	burcă	burci
Articulat	burca	burcile
Genitiv-Dativ	burcii	burcilor
Vocativ	burcă	burcilor

1. (reg.) turtă din mălai care se coace pe vatră, în spuză.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• curba
• aburc

Referințe

• DEX '98 via DEX online