coace
Etimologie
Din latină populară cocere (= coquere).
Pronunție
- AFI: /'ko̯a.ʧe/
Verb
Conjugarea verbului (se) coace | |
Infinitiv | a (se) coace |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) coc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) coacă |
Participiu | copt |
Conjugare | III |
- (v.tranz.) a supune un aliment la acțiunea căldurii (în cuptor) spre a-l face bun de mâncat.
- Coc firele de tort.
- Coace plăcinte.
- Coc mere.
- (v.refl.) (despre alimente) a deveni bun de mâncat prin acțiunea căldurii (din cuptor).
- (v.refl.) (despre fructe, semințe) a ajunge la maturitate sub acțiunea căldurii soarelui; a deveni bun de mâncat.
- (despre plante) a ajunge să aibă sămânța formată, maturizată.
- (v.tranz.) (despre soare sau căldură) a face ca fructele, plantele etc. să ajungă la maturitate, să fie bune de mâncat, să dea sămânță.
- (fig.) (despre oameni) a ajunge la maturitate, a se forma (din punct de vedere intelectual, al felului de a fi etc.); a se maturiza.
- (v.refl.) (fig.) (despre ființe) a se încinge, a se înăbuși de căldură.
- Se coace stând lângă sobă.
- (v.tranz.) (fig.) a pune ceva la cale cu intenții răuvoitoare; a urzi.
- (despre bube și inflamații, p. ext. despre părți ale corpului) a face puroi.
- Buba începe să coacă.
Sinonime
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Expresii
- A-i coace (cuiva) turta sau a i-o coace = a încerca să-i facă rău (cuiva); a-i întinde (cuiva) o cursă
Traduceri
a prepara prin supunere la acțiunea unei temperaturi înalte (în cuptor)
|
|
a deveni bun de mâncat prin acțiunea căldurii
|
|
a ajunge la maturitate (devenind bun pentru recoltare)
|