Etimologie

Din verbul a cânta.

Pronunție

  • AFI: /kɨnˈtat/


Substantiv


Declinarea substantivului
cântat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cântat cântate
Articulat cântatul cântatele
Genitiv-Dativ cântatului cântatelor
Vocativ cântatule cântatelor
  1. faptul de a cânta.
  2. sunet caracteristic (plăcut) scos de unele păsări și insecte.

Expresii

  • La (sau pe la, spre) cântatul cocoșilor = (pe) la miezul nopții sau în zorii zilei


Traduceri

Etimologie

Din cânta.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru cânta.

Anagrame

Referințe