română

Etimologie

Onomatopee.

Pronunție


Interjecție

  1. (adesea repetat) cuvânt care imită sunetul caracteristic scos de unele păsări (ciori, găini etc.); strigăt cu care se alungă unele păsări.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (adverbial sau substantivat) Câr-mâr = (cu) ceartă, (cu) tocmeală
  • Că-i câr, că-i mâr, = se zice când cineva se încurcă în explicații neconvingătoare, contradictorii, mincinoase


Traduceri

Anagrame

Referințe