română

Etimologie

Din câr + sufixul -îi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
cârâi
Infinitiv a cârâi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cârâi
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cârâie
Participiu cârâit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre unele păsări; la pers. 3) a scoate sunete caracteristice, neplăcute, scurte și guturale.
  2. (v.intranz.) (fig.) (peior.) a vorbi cu un ton ascuțit și strident, care trădează ostilitate.
  3. (v.tranz.) (fig.) (fam.) a cicăli, a bate la cap pe cineva.
  4. (v.refl. recipr.) a se certa.
    Toată ziua se cârâie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe