cârni
Etimologie
Din cârn.
Pronunție
- AFI: /kɨr'ni/
Verb
Conjugarea verbului cârni | |
Infinitiv | a cârni |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
cârnesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să cârnească |
Participiu | cârnit |
Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (pop.) a (se) îndrepta în altă direcție; a (se) întoarce.
- (v.intranz.) (fig.) a reveni asupra celor spuse, hotărâte, a nu mai face ce a spus, ce a hotărât.
- (v.tranz.) a tăia, a rupe vârful lăstarilor tineri ai unor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor.
Cuvinte derivate
Expresii
- (tranz.) Îți cârnește nasul din loc = miroase extrem de urât
- A-și cârni nasul sau (intranz.) a cârni din nas = a se arăta nemulțumit (strâmbând din nas); a strâmba din nas
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online