cão

Vezi și : cao

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină canis. Confer spaniolă can.

Pronunție

• AFI: /'kãw/

Substantiv

cão m., cães pl.

1. câine
2. (mil.) percutor, cocoș (de pușcă)
3. (pop., în Brazilia) diavol
4. (în Portugalia) han (titlu purtat de mongoli și preluat de suveranii multor țări din Orient)

Sinonime

• 1: cachorro, perro, (în Brazilia) cusco
• 3: diabo
• 4: cã

Cuvinte derivate

• cãos
• cãozarrão
• cãozeiro
• cãozinho

Cuvinte compuse

• cão-do-mato
• cão-marinho
• cão-tinhoso

Cuvinte apropiate

• cadela

Expresii

• trabalho de cão

Referințe

• Dicionário Priberam da Língua Portuguesa
• Wiktionary
• Wikcionário