română

Etimologie

Din verbul a se căca. Confer și latină cacātus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
căcat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ căcat căcați
Articulat căcatul căcații
Genitiv-Dativ căcatului căcaților
Vocativ - -
  1. (pop., vulgar) excrement.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • A mânca căcat = a spune minciuni
  • (vulg.) A (se) face de căcat = a (se) compromite; a se face de râs
  • Căcat cu ochi = om (mai ales copil) de nimic

Vezi și


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
căcat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ căcat căcaturi
Articulat căcatul căcaturile
Genitiv-Dativ căcatului căcaturilor
Vocativ - -
  1. (fig.) lucru de nimic; fleacuri.

Sinonime


Traduceri

Etimologie

Din căca.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru căca.

Referințe