cacofonie

română

Etimologie

Din franceză cacophonie.

Pronunție

• AFI: /ka.ko.foˈni.e/

Substantiv

Declinarea substantivului cacofonie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cacofonie	cacofonii
Articulat	cacofonia	cacofoniile
Genitiv-Dativ	cacofoniei	cacofoniilor
Vocativ	cacofonie	cacofoniilor

1. asociație neplăcută de sunete; cacofonism.
2. (muz.) suprapunere de sunete discordante; lipsă de armonie.

Cuvinte derivate

• cacofonism

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online