calamină

română

Etimologie

Din franceză calamine.

Pronunție

• AFI: /ka.la'mi.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului calamină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	calamină	calamine
Articulat	calamina	calaminele
Genitiv-Dativ	calaminei	calaminelor
Vocativ	calamină	calaminelor

1. reziduu de cărbune provenit din arderea combustibilului într-un motor cu ardere internă, care se depune pe pereți, pe bujii etc., provocând perturbații în funcționarea motorului.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• năclăiam

Referințe

• DEX '98 via DEX online