canino
(galego)
Etimologie
Din latină caninus < canis („câine”) + -īnus.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Adjectiv
| Declinarea adjectivului canino | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | canino | caninos |
| Feminin | canina | caninas |
- canin, câinesc
- A rabia non é só unha enfermidade canina.
- (anat.) canin
- Un sorriso cínico que amosaba os dentes caninos.
Sinonime
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Substantiv
canino m., caninos pl.
- (anat.) canin, dinte canin
Sinonime
Vezi și
Referințe
(italiano)
Etimologie
Din latină caninus < canis („câine”) + -īnus.
Pronunție
- AFI: /kaˈnino/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului canino | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | canino | canini |
| Feminin | canina | canine |
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Substantiv
canino m., canini pl.
- (anat.) canin, dinte canin
Sinonime
- (anat.) dente canino
Vezi și
Referințe
(Latina)
Etimologie
Din canīnus.
Pronunție
- AFI: /ka.ˈniː.noː/
Adjectiv
- forma de masculin singular la dativ pentru canīnus.
- forma de neutru singular la dativ pentru canīnus.
- forma de masculin singular la ablativ pentru canīnus.
- forma de neutru plural la ablativ pentru canīnus.
Etimologie
Din latină caninus < canis („câine”) + -īnus.
Pronunție
- (Portugalia) AFI: /kɐ.ˈni.nu/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului canino | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | canino | caninos |
| Feminin | canina | caninas |
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Substantiv
canino m., caninos pl.
- (anat.) canin, dinte canin
Sinonime
- (anat.) presa
Vezi și
Referințe
(español)
Etimologie
Din latină caninus < canis („câine”) + -īnus.
Pronunție
- AFI: /ka.ˈni.no/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului canino | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | canino | caninos |
| Feminin | canina | caninas |
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Substantiv
canino m., caninos pl.
- (anat.) canin, dinte canin
Sinonime
- (anat.) colmillo