Variante de scriere Vezi și : carabinière

(italiano)

Etimologie

Din franceză carabinier; echivalent cu carabina („carabină”) +‎ -iere.

Pronunție

  • AFI: /karabiˈnjɛre/


Substantiv

carabiniere m., carabinieri pl.

  1. (spec.) carabinier, jandarm
    ho visto due carabinieri con le nuove moto d'ordinanza
  2. (p.gener.) polițist
  3. (fig.) om autoritar și sever, zbir, satrap

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe