română

Etimologie

Din franceză centraliser.

Pronunție

  • AFI: /ʧen.tra.li'za/


Verb


Conjugarea verbului
centraliza
Infinitiv a centraliza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
centralizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să centralizeze
Participiu centralizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a uni, a concentra într-un singur tot elemente preexistente.
  2. (v.tranz.) a facedepindă de o singură conducere.
  3. (v.tranz.) a înscrie date într-un centralizator.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe