cerebel

română

Etimologie

Din latină cerebellum.

Pronunție

• AFI: /ʧe.re'bel/

Substantiv

Declinarea substantivului cerebel
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cerebel	cerebele
Articulat	cerebelul	cerebelele
Genitiv-Dativ	cerebelului	cerebelelor
Vocativ	cerebelule	cerebelelor

1. parte a encefalului situată în regiunea posterioară și inferioară a emisferelor cerebrale, cu rol important în reglarea mișcărilor; creierul mic.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bercele
• celebre

Referințe

• DEX '98 via DEX online