certificat

română

Etimologie

Din franceză certificat < latină certificatum.

Pronunție

• AFI: /ʧer.ti.fi'kat/

Substantiv

Declinarea substantivului certificat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	certificat	certificate
Articulat	certificatul	certificatele
Genitiv-Dativ	certificatului	certificatelor
Vocativ	certificatule	certificatelor

1. act oficial prin care se confirmă exactitatea unui fapt, autenticitatea unui înscris sau în care se atestă o anumită calitate, în vederea valorificării unor drepturi; atestat.

Cuvinte compuse

• certificat de alegător
• certificat prenupțial

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• rectificat

Referințe

• DEX '98 via DEX online