română

Etimologie

Din cetățean + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /ʧe.tə.ʦe'ni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
cetățenie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cetățenie cetățenii
Articulat cetățenia cetățeniile
Genitiv-Dativ cetățeniei cetățeniilor
Vocativ ' '
  1. condiția juridică de cetățean, situația de cetățean.
    Cetățenia unei persoane.
    A acorda cetățenie.
    A dobândi cetățenie.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • Dublă cetățenie = stare de a fi cetățean a două state


Traduceri

Referințe