condiție

română

Etimologie

Din franceză condition.

Pronunție

• AFI: /kon'di.ʦi.je/

Substantiv

Declinarea substantivului condiție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	condiție	condiții
Articulat	condiția	condițiile
Genitiv-Dativ	condiției	condițiilor
Vocativ	condiție	condițiilor

1. fapt, împrejurare de care depinde apariția unui fenomen sau care influențează desfășurarea unei acțiuni, putând-o frâna sau stimula.
2. (la pl.) împrejurările în care se petrece un fenomen.
3. clauză a unei înțelegeri, a unei convenții, a unor negocieri etc.

   Condițiile tratatului de pace.

4. (jur.) eveniment viitor și nesigur de a cărui îndeplinire atârnă existența unei obligații.
5. situație juridică a unei persoane.
6. situație socială a cuiva.

Cuvinte compuse

• condiții de mediu
• condiție fizică

Locuțiuni

• (loc.adj. și adv.) fără condiții = fără pretenții.
• (loc.conj.) cu condiția (ca să) ... = numai în cazul că..., cu obligația (ca să)...

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• docenții

Referințe

• DEX '98 via DEX online