charisma
 Vezi și : Charisma, charismă
|
Etimologie
Din charismă.
Pronunție
- AFI: /kaˈris.ma/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru charismă.
(English)
Etimologie
Din greacă antică χάρισμα (khárisma, „grație, favoare”) < χαρίζομαι (kharízomai, „a arăta favoare”) < χάρις (kháris, „grație”) < χαίρω (khaírō, „a fi fericit”).
Pronunție
- AFI: /kəˈɹɪzmə/
Substantiv
charisma, (normal nenumărabil; pl. charismas)
- carismă
- Unfortunately she lacked charisma, so she didn't get the job.