chițăi

română

Variante

• chițăi

Etimologie

Din chiț + sufixul -ăi.

Pronunție

• AFI: /ki.ʦə'i/

Verb

Conjugarea verbului chițăi
Infinitiv	a chițăi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	'
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să chițăie
Participiu	chițăit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (despre șoareci) a scoate sunete ascuțite, caracteristice speciei.

Cuvinte derivate

• chițăit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• chitia
• cihăit
• hicăit
• achiți

Referințe

• DEX '98 via DEX online