chițăit

română

Variante

• chițcăit

Etimologie

Din a chițăi.

Pronunție

• AFI: /ki.ʦəˈit/

Substantiv

Declinarea substantivului chițăit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chițăit	invariabil
Articulat	chițăitul	invariabil
Genitiv-Dativ	chițăitului	invariabil
Vocativ	chițăitule	invariabil

1. faptul de a chițăi; sunet ascuțit specific pe care îl scoate șoarecele.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• chitita

Referințe

• DEX '98 via DEX online