chiot

română

Etimologie

Din chiu.

Pronunție

• AFI: /'ki.ot/

Substantiv

Declinarea substantivului chiot
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chiot	chiote
Articulat	chiotul	chiotele
Genitiv-Dativ	chiotului	chiotelor
Vocativ	chiotule	chiotelor

1. strigăt puternic, răsunător, prelung (care exprimă bucurie, izbândă etc., care servește ca chemare, ca îndemn etc.).

Cuvinte derivate

• chioti

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• chito
• ochit

Referințe

• DEX '98 via DEX online