cianat
română
Etimologie
Din franceză cyanate.
Pronunție
- AFI: /ʧi.a'nat/
Substantiv
| Declinarea substantivului cianat | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cianat | cianați |
| Articulat | cianatul | cianații |
| Genitiv-Dativ | cianatului | cianaților |
| Vocativ | cianatule | cianaților |
- (chim.) derivat al acidului cianhidric.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online