română

Etimologie

Din ci(trice) + co(la).

Pronunție

  • AFI: /ˈʧi.ko/


Substantiv


Declinarea substantivului
cico
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cico cicouri
Articulat cicoul cicourile
Genitiv-Dativ cicoului cicourilor
Vocativ - -
  1. băutură răcoritoare.
  2. (eliptic) sticlă, pahar etc. cu cico.


Traduceri

Anagrame

Referințe