coc
 Vezi și : COC, CoC, cóc, còc, cốc, čoc
|
|
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi |
română
Etimologie
Din franceză coccus.
Pronunție
- AFI: /ˈkok/
Substantiv
| Declinarea substantivului coc | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coc | coci |
| Articulat | cocul | cocii |
| Genitiv-Dativ | cocului | cocilor |
| Vocativ | cocule | cocilor |
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din franceză coque(de cheveux).
Substantiv
| Declinarea substantivului coc | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coc | cocuri |
| Articulat | cocul | cocurile |
| Genitiv-Dativ | cocului | cocurilor |
| Vocativ | cocule | cocurilor |
- pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și răsucit la ceafă sau în creștetul capului; conci.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din coace.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru coace.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru coace.
- forma de persoana a III-a plural la prezent pentru coace.
Referințe
- DEX '98 via DEX online
aromână
Variante
Etimologie
Din latină populară *cocō, din latină coquō („a coace”).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
coc