ciocănire
română
Etimologie
Din a ciocăni.
Pronunție
- AFI: /ʧjo.kə'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului ciocănire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ciocănire | ciocăniri |
| Articulat | ciocănirea | ciocănirile |
| Genitiv-Dativ | ciocănirii | ciocănirilor |
| Vocativ | ciocănire | ciocănirilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online