ciocăni
Etimologie
Din ciocan.
Pronunție
- AFI: /ʧjo.kə'ni/
Verb
Conjugarea verbului ciocăni | |
Infinitiv | a ciocăni |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
ciocănesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ciocănească |
Participiu | ciocănit |
Conjugare | IV |
- (v.intranz.) a bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într-un corp tare; (spec.) a bate cu degetul (îndoit) în ușă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenția etc.).
- (v.tranz.) a lovi ușor cu degetele în toracele sau în abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne.
- (v.tranz. refl. recipr.) (fam.) a (se) bate (ușor).
- (v.intranz.) a lucra ceva lovind cu ciocanul; (p.ext.) a face, a lucra unele lucruri (mărunte).
- (v.tranz.) (fig.) a bate la cap; a cicăli, a pisa.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online