ciubucărie
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ʧju.bu.kə'ri.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului ciubucărie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ciubucărie | ciubucării |
| Articulat | ciubucăria | ciubucăriile |
| Genitiv-Dativ | ciubucăriei | ciubucăriilor |
| Vocativ | ciubucărie | ciubucăriilor |
- (rar; cu sens colectiv) totalitatea ciubucelor care decorează o construcție, un zid etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online