clop

română

Etimologie

Din maghiară kalap.

Pronunție

• AFI: /klop/

Substantiv

Declinarea substantivului clop
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clop	clopuri
Articulat	clopul	clopurile
Genitiv-Dativ	clopului	clopurilor
Vocativ	clopule	clopurilor

1. (reg.) pălărie; (spec.) (sens curent) pălărie țărănească din fetru de culoare neagră, cu calota semisferică și borurile înguste.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online