cocli

română

Etimologie

Din bulgară котлясвам (kotljasvam).

Pronunție

• AFI: /ko'kli/

Verb

Conjugarea verbului cocli
Infinitiv	a cocli
Indicativ prezent pers. 1 sg.	'
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să coclească
Participiu	coclit
Conjugare	IV

1. (v.refl. intranz.) (despre obiecte de aramă) a se acoperi cu un strat de cocleală.
2. (v.refl. intranz.) (despre alte obiecte metalice) a se oxida.
3. (v.refl.) (despre mâncăruri) a căpăta sau a avea cocleală.

Cuvinte derivate

• cocleală
• coclire
• coclit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• clico
• colic
• cloci

Referințe

• DEX '98 via DEX online