combate
Etimologie
Din franceză combattre (după bate).
Pronunție
- AFI: /komˈba.te/
Verb
Conjugarea verbului combate | |
Infinitiv | a combate |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
combat |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să combată |
Participiu | combătut |
Conjugare | III |
- (v.tranz.) a lupta împotriva unor atitudini, unor idei și împotriva persoanelor care le susțin.
- (v.tranz.) a lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei boli etc.
- (v.intranz.) (franțuzism, înv.) a lua parte la o luptă, a (se) lupta.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online