Etimologie

Din comitent.

Pronunție

  • AFI: /ko.mi'ten.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
comitentă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ comitentă comitente
Articulat comitenta comitentele
Genitiv-Dativ comitentei comitentelor
Vocativ comitento comitentelor
  1. persoană care încredințează cuiva un mandat prin care îl împuterniceștesăvârșească anumite acte sub controlul său și după directivele sale.


Traduceri

Anagrame

Referințe