comoară

română

Etimologie

Din slavă (veche) komora < latină camera.

Pronunție

• AFI: /ko'mo̯a.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului comoară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	comoară	comori
Articulat	comoara	comorile
Genitiv-Dativ	comorii	comorilor
Vocativ	comoară	comorilor

1. grămadă de bani sau de obiecte de preț (păstrate sub lacăt, ascunse în pământ etc.).
2. avuție, avere, avut.
3. (fig.) persoană extrem de iubită sau de prețuită.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online