compas
Etimologie
Din franceză compas, confer germană Kompass.
Pronunție
- AFI: /kom'pas/
Substantiv
Declinarea substantivului compas | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | compas | compasuri |
Articulat | compasul | compasuri |
Genitiv-Dativ | compasului | compasurilor |
Vocativ | ' | ' |
- instrument pentru trasarea cercurilor regulate de diferite mărimi sau pentru măsurarea distanțelor pe desene.
- instrument de orientare, format dintr-o cutie cu un cadran, în mijlocul căruia se află un ac magnetic, care indică direcția nord-sud; busolă.
Sinonime
- (TEHN.) circumferențiar
- (TEHN.) (reg.) capră, cercălâu, pas, pasnic, pășari, țărcălan, (Transilv.) țărcălău
- compas forestier v. clupă
- compas giroscopic v. girodirecțional
- busolă.
Traduceri
Traduceri