(English)

Variante

Etimologie

Din franceză complaisance. Confer complaisant + sufixul -ance.

Pronunție

  • AFI: /kəm'pleɪsəns/
  • AFI: /kəm'pleɪzəns/
  • AFI: /'kɒmpləˌzæns/


Substantiv

complaisance, (nenumărabil)

  1. complezență, amabilitate, curtoazie

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe





(français)

Etimologie

Împrumutat din latină complacentia.

Pronunție

  • AFI: /kɔ̃.plɛ.zɑ̃s/


Substantiv

complaisance f., complaisances pl.

  1. complezență, amabilitate, curtoazie
  2. plăcere
    Parler d'une personne ou d'une chose avec complaisance.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe