concreționare

română

Etimologie

Din a (se) concreționa.

Pronunție

• AFI: /kon.kre.ʦi.oˈna.re/

Substantiv

Declinarea substantivului concreționare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	concreționare	concreționări
Articulat	concreționarea	concreționările
Genitiv-Dativ	concreționării	concreționărilor
Vocativ	concreționare	concreționărilor

1. operație de transformare, printr-un tratament, termic, a unui conglomerat de pulberi de metale, metaloizi etc. într-un corp solid.
2. formare a concrețiunilor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online