consulta
Etimologie
Din franceză consulter < latină consultare.
Pronunție
- AFI: /kon.sulˈta/
Verb
Conjugarea verbului consulta | |
Infinitiv | a consulta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
consult |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să consulte |
Participiu | consultat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a întreba, a cere o părere, un sfat; a lua avizul unei persoane autorizate.
- (v.refl.) a se sfătui cu cineva.
- a cerceta, a examina un text, un izvor etc. pentru a se informa sau a se documenta.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online