contradictory

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie < latină contrādictōrius.

Pronunție

  • AFI: /ˌkɒntrə'dɪktəri/


Adjectiv

contradictory (comp. more contradictory, sup. most contradictory)

  1. contradictoriu, contrar, divergent, opus
    His current opinion is contradictory to what he believed in as a kid.
  2. incompatibil

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Substantiv

contradictory, pl. contradictories

  1. (log.) contradicție, contrazicere

Vezi și

Referințe