contrariety

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie contrariete (prin franceza veche) < latină târzie contrārietās.

Pronunție

• AFI: /ˌkɒntrə'raɪɪti/

Substantiv

contrariety, pl. contrarieties

1. contrarietate; contradicție, contrazicere, incongruență

Sinonime

• contrariness

Cuvinte apropiate

• contrary

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary