corhănit
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /kor.hə'nit/
Substantiv
| Declinarea substantivului corhănit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | corhănit | invariabil |
| Articulat | corhănitul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | corhănitului | invariabil |
| Vocativ | corhănitule | invariabil |
- transport al buștenilor de la locul unde au fost fasonați până la o cale de comunicație, prin târâre și rostogolire, cu ajutorul țapinei sau cu alte mijloace.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online