cotiledon
Vezi și : cotilèdon, cotiledón |
Etimologie
Din franceză cotylédon < greacă antică κοτυληδών (kotylēdōn), din κοτύλη (kotýlē, „cupă, castron”).
Pronunție
- AFI: /ko.ti.le'don/
Substantiv
Declinarea substantivului cotiledon | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cotiledon | cotiledoane |
Articulat | cotiledonul | cotiledoanele |
Genitiv-Dativ | cotiledonului | cotiledoanelor |
Vocativ | - | - |
- (bot.) frunză a embrionului plantelor cu semințe care servește la hrănirea plantei imediat după încolțire.
- (anat.) fiecare dintre cei doi lobi ai placentei.
Sinonime
- 1: (bot.) frunză embrionară
Cuvinte derivate
Traduceri
frunzuliță cu rezerve nutritive a embrionului plantelor fanerogame
|
|