covertă

română

Etimologie

Din italiană coverta. Confer neogreacă κυβερτα (kuvérta).

Pronunție

• AFI: /ko'ver.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului covertă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	covertă	coverte
Articulat	coverta	covertele
Genitiv-Dativ	covertei	covertelor
Vocativ	covertă	covertelor

1. puntea superioară a unei nave; punte de manevră.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• corveta
• revocat

Referințe

• DEX '98 via DEX online