tenta
![]() |
Etimologie
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului tenta | |
Infinitiv | a tenta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
tentez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să tenteze |
Participiu | tentat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a supune unei ispite; a ispiti; a ademeni; a momi.
- (acțiuni) a începe ceva cu scopul de a reuși.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
Etimologie
Din tenta.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru tenta.
Etimologie
Din tentă.
Pronunție
Substantiv
- forma de singular articulat pentru tentă.